Comisia parlamentară, constituită la începutul lui octombrie curent în totalitate din deputați democrați și socialiști, însărcinată să cerceteze așa-numita imixtiune a Ludmilei Kozlowska și a Fundației „Open Dialog”, pe care ea o patronează, în treburile interne ale Republicii Moldova și a finanțării unor partide politice și-a încheiat ancheta. Într-un timp record, în urma audierilor cu ușile închise a reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Prvenirea și Combaterea Spălării Banilor, Serviciului de Informare și Securitate, Comisiei Electorale Centrale (Procuratura oferind informații în scris, iar Maia Sandu și Andrei Năstase neperzentându-se). membrii respectivei comisii au ajuns la concluzii, capabile să ne zguduie, când le citim. Aflăm cu stupoare că, așa cum s-a constatat, “Open Dialog” “…este un instrument al Federației Ruse, finanțarea ei are semnalele unei spălări de bani… s-a implicat în treburile interne ale Republicii Moldova, iar formațiunile politice PAS și PPDA ar fi beneficiat de finanțare de la aceasta”.
Printre alte grave păcate ale Fundației “Open Dialog”, listate în raportul comisiei, trei atrag în mod deosebit atenția: “Ei sunt o armă strategică sofisticată care slăbește poziția geostrategică a statelor în interesele Federațiie Ruse”. Să remarcăm numaidecât curajul nebun al celor doi socialiști, membri ai comisiei, care au subscris acestei învinuri aduse Rusiei. Mi se pare însă că, pe lângă scoaterea pe necarosabilul politic a celor doi lideri ai opoziției: Maia Sandu și Andrei Năstase, activitatea respectivei comisii a urmărit (cu ușile închise) și finalitatea unei răzbunări apăsate, odată ce “Open Dialog” se face vinovată și de blocarea statului R. Moldova: “Fundația a contribuit la influențarea opiniei eurodeputaților în privința Moldovei”. (…) “Fundația Ludmilei Kozlowska s-a ocupat de lobarea suspendării de către Uniunea Europeană a macrofinanțării și influențarea eurodeputaților de luare a unei poziții și mai dure față de R. Moldova, în cadrul ultimei rezoluții adoptate de Parlamentul European”.
Cum de a îndrăznit Kozlowska să dezvăluie Parlamentului European fața demachiată a guvernării și, în consecință, să oprească macrofinanțarea, tocmai când viitoarele tranșe erau deja, se pare, repartizate prin buzunarele mai marilor zilei? Bineînțeles că așa ceva nu se iartă în veci.
Și încă o concluzie tranșantă a Comisiei date: “Se recomandă Procuraturii să examineze legătura persoanelor cu această fundație inclusiv prin prisma trădării de patrie”.
Ce să spunem?
În primul rând, ar trebui să le dăm ordine și medalii membrilor comisiei și reprezentanților instituțiilor statului, care au reușit să deconspire cu viteza sunetului acest “monstruos complot” al Ludmilei Kozlowska, pe dinafară, și al lui Năstase și Sandu, pe dinăuntru, împotriva R. Moldova. Totodată, propun ca acești membri ai comisiei să investigheze și furtul miliardului. Într-o lună-două, îl găsesc, îl aduc acasă spre bunăstarea noastră generală și recomandă neapărat Procuraturii să-i pedepsească aspru pe toți cei vinovați.
Cât privește trădarea de patrie, să-i lăsăm pe slujitorii legii, așa cum sunt ei, să-și facă datoria. Dar, fiindcă tot ne-am apucat serios de trădătorii de patrie, ar fi bine ca procuratura să investigheze și dacă milioanele pe care, conform deciziei primei instanțe a judecății și Raportului Kroll, le-a furat Ilan Mironovici Șor, nu sunt o formă de trădare de patrie? Apoi, dacă nu este trădare de patrie, atunci când Igor Nicolaevici Dodon, soluționând, cum crede el conflictul transnisrean, depune împreună cu liderul separatiștilor transnistreni flori la mormântul cazacuilor căzuți pentru “apărarea Transnistriei”? Sau dacă nepromulgarea Legii audiovizualui, care prevede și interzicerea propagandei televiziunilor ruse în spațiul nostru public, nu este cumva un act se trădare de patrie al nefericitului nostru președinte?
Oricum, lămuriți-ne până la urmă ce-i cu trădarea asta de patrie, ca să nu votăm ca proștii.
